A te plânge este o amenințare la adresa vieții. Aceasta duce direct la criză.

Plângerea de milă, de altii si de altele este motivul principal pentru care 90% din lume este supraaglomerată cu spectatori nefericiți. Aceasta este statistica.

Lumea este populată de oameni care aleg în mod conștient să nu plătească prețul pentru călătoria pe care o pretind că o vor pentru viața lor. În schimb, ei aleg să urmărească spectacolul și să comenteze. Nu e o afacere sau pasiune profitabilă, dacă mă întrebi. 

Breaking News: acesta este modul în care funcționează lumea din prima zi.

Singura alegere la care se reduce viata este să acceptați această realitate pentru a o cuceri. Altfel, jocul te va scuipa afară (pe marginile vietii, in underground si in multe alte locuri in care nu iti doresti sa ajungi). Aceasta este singura arenă in viata. Si cu asta trebuie sa te descurci. 

Încercarea de a-ți îndeplini visele este grea ca naiba. Atingerea acestui scop este o chestiune care tine de mulți factori și mulți dintre ei sunt în afara controlului tău. Poti ajunge la visele tale sau nu. Cu toate noile oportunități și tehnologii, acesta este adevărul și va rămâne așa. Orice altceva ai citit despre asta, noroc cu treaba asta. 

Singurul succes exista, este cel care aduce pacea in inima ta, care racoreste spiritul tau in mai multe zile decat nu.

Poate că nu ai ajuns inca la destinația dorită, apoi mai există și posibilitatea să nu ajungi niciodată acolo, dar dacă reusesti sa deblochezi formula care sa iti permita să găsesti împlinirea în acest proces, bucurie, dragoste pentru călătorie, acesta este succes. Aceasta este fericirea. 

Tot ce trebuie să știi este că există o astfel de formulă.

 
Tot ce trebuie să știi este că există o astfel de formulă. Este particulara pentru fiecare individ. Ca ADN-ul. Nimeni nu iti poate spune care este formula ta. In cele mai bune cazuri, oamenii pot doar să-ti deblocheze bucăți mici din aceasta, cu cunoștințele lor. Cum rezolvi puzzle-ul, tine de jurisdicția si misiunea ta.

Antreprenoriatul nu m-a învățat să fac ceea ce îmi place, ci sa supravietuiesc in termenii mei.

Antreprenoriatul nu m-a învățat să fac ceea ce îmi place. Dacă aș fi făcut ce-mi plăcea, n-aș fi putut supraviețui mai mult de un minut în această lume sălbatică. Antreprenoriatul m-a învățat să iubesc orice viata m-a provocat să fac, sa excelez mai ales in lucrurile care nu-mi veneau natural sau la indemana și să mă bucur de orice ar fi fost ce aveam de facut.

Am absolvit o clasă de matematică în liceu și am câștigat un premiu de literatură concurand împotriva scriitorilor profesioniști. 

Am absolvit Facultatea de Economie și mi-am inovat calea de ieșire din criză specializandu-ma in rezolvarea problemelor complexe în competiții unde a trebuit sa ma ridic cu ideile si strategiile mele deasupra oamenilor de știință, tehnologilor și a altor specialisti din întreaga lume care probabil erau mult mai educați și mai inteligenți decât mine. 

Afacerea mea marunta a fost despre turism si evenimente si am ajuns sa fac animatii pentru marketing mult mai bine decat multi animatori pe care i-am vazut sau am venit cu strategii si concepte mai bune decat multi strategi in marketing si creatori de continut pe care i-am intalnit. 

Când adversarii mai mari m-au provocat în instanța de judecată, mi-am dat seama că singura mea șansă de a câștiga cazul meu este de a ii învinge cu propriile lor arme. Și am făcut-o. Când nu am făcut-o, am reușit o remiză. N-am fost niciodată învinsa. Scopul meu nu a fost de a supraviețui și de a continua viața ca un individ ranit și disfuncțional, ci să trăiesc la maxim de potential. Am pierdut unele bătălii, dar niciodată războaiele. Totuși, niciodată nu este prea târziu pentru asta.

Aceasta nu este aroganță. Asta m-a învățat antreprenoriatul. Sa supraviețuiesc în proprii mei termeni și sa arăt degetul mijlociu oricui ar fi putut îndrăzni vreodată să-mi spună ce pot sau ce nu pot face. Chiar și atunci când ‘răufăcătorii’ vieții mele m-au transformat într-un poster, am găsit totuși forța în mine să le arat degetul mijlociui. Nepoliticos, vulgar, da. Nu-mi pasă. Dacă ar fi sa mor, sa inebunesc sau sa ma imbolnavesc ireversibil, atunci aceste lucruri se vor întâmpla tot în termenii mei. 

Libertatea este fericirea mea. Libertatea de a fi cine sunt, felul în care sunt în toate momentele mele, care fac viața asa cum este ea. Asta ma eliberează. 

Nu ai vise? E ok. Este legal. Dar atâta timp cât ai ales sa ocupi scaunul spectatorului, nu te plânge. Fii cool și fericit cu alegerile tale.

Motivele pentru care 90% din oameni sunt departe de ceea ce isi doresc in sinea lor în departamentele fericirii și ale succesului sunt antice.

La baza tuturor motivelor este o rețea de temeri: să nu-și piardă slujbele, să nu trăiască în condiții proaste, să nu-i supere pe părinți, să nu arate rău în fața altora, să nu fie judecați, sa nu sufere. Cel mai absurd dintre toate este teama de a nu muri (în durere). Noroc si cu asta!

Toate aceste temeri conduc la fracturi ale caracterului. Fracturile de caractere duc la probleme de sănătate mintală dacă nu sunt abordate, probleme pe care le puteți găsi în departamentul de psihiatrie, dar nu trebuie să mergeți acolo. Uită-te în jur. Sau citiți statisticile și faptele. Aceste probleme duc la saracie: sufleteasca, spirituala sau chiar materiala. Unele, mai des decât nu, duc la altele. 

Plângerea de mila, de altii si de altele iti scurge vitalitatea și energia. Îți slăbește puterea și caracterul. Iti paralizează viața. Ea face ca lumina să se estompeze și verdele sa-ti paleasca. 

Atât timp cât alegi să lasi temerile sa iti guverneze viata, nu te plânge. Nu te păcăli, treaba asta este o alegere clară. Atât timp cât alegi să trăiesti în relații co-dependente și abuzive, nu te plânge. Atât timp cât alegi să nu investesti cel puțin o oră pe zi în pasiunile și visele tale, nu te plânge. Atât timp cât alegei să bârfesti oamenii care se luptă să realizeze ceva în loc te ingrijesti de treaba ta, nu te plânge.
 
Nu te plânge. Nu barfi. Nu batjocori. Nu uri. Nu critica. Nu arata cu degetul. Nu distruge. Fii decent. Protejeaza-ti și dezvolta-ți bunul simțul. Bunul simt este inteligenta care iti guverneaza viata. 

Când îți pierzi bunul simț, pierzi totul. Nu mai rămane nimic bun acolo. Și tot ce devii este o umbră. Întreaga ta viață va fi doar o altă poveste despre durere, drama, frustrare și agonie. 

Ai grijă atunci când alegi să te plângi. Este un obicei foarte periculos. Nu pentru cei si cele pe care ii plictisesti sau strambi  cu plângerile tale, ci pentru tine. Plângerea este o amenințare la adresa vieții. Aceasta duce direct la criză.

*

Autor

“Rise Above The Crowd” 

Advertisements

Leave a reply or two. Or your testimonials if you ever worked or interacted with me.

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s